13 ianuarie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis marți, 13 ianuarie 2026, un mesaj cu prilejul comemorării Edictului de la Turda, în cadrul ceremoniei care a avut loc la Biserica Unitariană din Cluj-Napoca.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
Edictul de la Turda, adoptat în 1568 de Dieta Transilvaniei, a pus bazele unei tradiții de conviețuire religioasă emblematică pentru Transilvania și pentru Europa. Dincolo de dimensiunea sa confesională, Edictul a afirmat o viziune a responsabilității comune, în care unitatea în diversitate a fost asumată ca fundament al solidarității, stabilității, încrederii și păcii sociale.
Pentru români, Edictul de la Turda a consacrat un model istoric de coexistență armonioasă într-un spațiu al diversității etnice, culturale și religioase. Rememorarea acestei moșteniri readuce în prim plan valori esențiale pentru o societate matură și fidelă vocației sale europene: libertatea de conștiință, pluralismul, toleranța și respectul pentru celălalt. Expresie a voinței politice comune a elitelor transilvănene din secolul al XVI-lea, Edictul a reprezentat o soluție lucidă de stabilitate politică într-un stat multietnic și multiconfesional.
Personalități precum Ioan Sigismund Zápolya, care a asumat și promulgat Edictul, sau Ferenc Dávid, fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene din Transilvania, au contribuit la conturarea unei sinteze remarcabile între autoritatea politică, reflecția teologică și responsabilitatea civică. Această viziune reconciliatoare inspirată de Edict a limitat excesele extremismului religios, un pericol care, din păcate, încă persistă și astăzi.
Libertatea de conștiință, respectul pentru credința celuilalt și grija față de semeni sunt valorile creștine care au stat la temelia Europei unite, căreia îi aparținem prin istorie și vocație. Avem datoria de a le păstra vii pentru a combate intoleranța, xenofobia, violența alimentată de ignoranță sau instrumentalizarea religiei.
La 458 de ani de la recunoașterea libertății religioase prin Edictul de la Turda, este important să redescoperim relevanța sa civică. O privire onestă asupra istoriei arată că, deși nu a consacrat deplin libertatea religioasă în accepțiunea sa modernă, Edictul a reprezentat în epocă un pas decisiv către pluralism, demnitate și libertatea conștiinței.
În Biserica Unitariană din Cluj-Napoca, un loc încărcat de istorie, frumusețe și credință, suntem chemați să recunoaștem că, dincolo de diferențele doctrinare sau etnice, există valori fundamentale care ne unesc și pe care se poate clădi o societate deschisă, echitabilă, justă și democratică.
