Revista Meridianul Cultural Românesc, nr. 2 (aprilie–mai–iunie), editată sub coordonarea prof. dr. Dumitru V. Marin din Vaslui, se constituie ca o platformă de promovare a valorilor literare românești în context național și internațional. Structura sa echilibrată, diversitatea rubricilor și calitatea contribuțiilor susțin statutul publicației ca reper în peisajul revuistic cultural contemporan.
I. Discurs editorial: funcția valorică a literaturii
Editorialul semnat de Nică D. Lupu, intitulat Bijuterie beletristică, se impune printr-un discurs argumentativ ce pledează pentru revalorizarea dimensiunii estetice și etice a literaturii. Din perspectiva autorului, literatura contemporană trebuie să revină la funcția sa originară: aceea de a revela adevăruri esențiale prin mijloace expresive autentice. Reflexia critică este susținută printr-un limbaj elevat și o structură retorică convingătoare.
II. Poezia și traducerea: interferențe lirice și deschideri transculturale
Secțiunea dedicată poeziei reunește nume cunoscute ale liricii actuale, între care se remarcă Veronica Rusu-Bucico, Mircea Dorin Istrate și Vasilica Grigoraș. Diversitatea tematică (memorie, existență, efemeritate) și varietatea registrelor stilistice contribuie la reliefarea unei panorame poetice echilibrate. Un loc aparte îl ocupă traducerile realizate de Luca Cipolla, care facilitează dialogul intercultural și afirmă dimensiunea universală a expresiei poetice românești.
III. Meridianul Cultural Românesc în jurul lumii: mobilitatea valorilor literare
Această rubrică valorifică activ prezența literaturii române în spațiul transnațional, prin publicarea unor autori de prestigiu precum Lăcrimioara Maricica Niță, Ion Mureșan și Elena Circel. Textele evidențiază capacitatea revistei de a funcționa ca un instrument de diplomație culturală, reflectând fenomenul diasporei literare românești și ancorarea acesteia în tendințele globale.
IV. Eseu literar și cercetare: complementaritatea în discursul critic
În cadrul rubricii Studii și istorie literară, eseul semnat de Al. Florin Țene – Complementaritatea oglinzilor paralele: Eminescu–Macedonski – propune o relectură comparativă a două dintre cele mai reprezentative figuri ale literaturii române. Demersul critic este susținut de o metodologie eseistică riguroasă, explorând atât diferențele de viziune poetică, cât și posibilele puncte de convergență între romantismul eminescian și simbolismul macedonskian.
V. Literatura satirică: funcția cathartică a umorului
Rubrica Ridentem dicere verum! reunește texte cu caracter satiric și umoristic semnate de Mihai Haivas, Violeta Urdă, Dorel Schor și Nicolae Viziteu. Aceste contribuții valorifică ironia, pastșa și observația socio-culturală ca instrumente de critică implicită a realității. Epigramele realizate de Mihai Caba și Dumitru Monacu completează secțiunea printr-o expresie clasicizantă, demonstrând continuitatea genului în actualitatea literară.
VI. Proza scurtă: realitate și introspecție
Textele în proză semnate de Dumitru V. Marin și Ilie Serediuc oferă perspective complementare asupra realității: prima printr-o abordare realistă, cu accente jurnalistice, iar cea de-a doua printr-un demers liric-reflexiv, care recuperează tehnici de reportaj literar. În ambele cazuri, se observă o preocupare pentru autenticitate, construcția credibilă a personajelor și densitatea afectivă a narațiunii.
Concluzii
Numărul analizat al revistei Meridianul Cultural Românesc se distinge printr-o coerență tematică și editorială notabilă, reflectând efortul constant de promovare a valorilor literare contemporane. Sub conducerea prof. dr. Dumitru V. Marin, publicația îndeplinește nu doar un rol de difuzare culturală, ci și unul formativ, stimulând reflecția critică, dialogul intergenerațional și conexiunile transfrontaliere. Într-un context cultural marcat de fragmentare și superficialitate, Meridianul Cultural Românesc oferă un model de continuitate, rigoare și deschidere, înscriindu-se astfel în linia revistelor cu vocație identitară și misiune culturală majoră.
Al.Florin Țene
