
Ziua intrării Mântuitorului în Ierusalim, Ziua de Florii are o semnificație cu totul deosebită datorită intrării Domnului Iisus Hristos în calvarul evenimentelor ce se succed de la minunea învierii lui Lazăr, apoi Ziua de Florii, Săptămâna Patimilor și până la Învierea multașteptată ca zi plinitoare a bucuriei depline.
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor, este asemuită uneia dintre cele mai mari sărbători religioase din calendarul ortodox.
Ziua de Florii este dedicată bucuriei, dragostei pe care norodul din acele vremuri o împărtășește cu Iisus Domnul, întâmpinându-l pe calea de sub zidurile Ierusalimului, cu bucurie, cu speranță citindu-li-se pe față acea nemărginită dorință de eliberare a poporului evreu din robia romană. Norodul îi așterne la picioare propriile lor haine, preamărindu-l cântând „Osana, Osana, binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului”
O astfel de zi dedicată sărbătorii de Florii am trăit-o alături de câteva sute de credincioși veniți să-i fie alături părintelui Ionică – slujitorul și purtătorul de grijă celor două biserici din satele Agrișteu și Filitelnic, avându-l alături în Liturghia de Florii, pe vrednicul părinte pensionar Petre Bleahu
Ca semn de smerenie, așa cum ne spune Scriptura, El vine spre porțile mândrei cetăți, pe un mânz de asin, prin acest însemn vroind să arate că El Domnul, nu a venit pe pământ pentru onoruri și preamăriri lumești ci să mântuiască lumea de păcate, să apropie omul de Împărăția Lui Dumnezeu Cu toate că știa cel așteaptă, venea să împlinească cuvântul prorocit în cărțile vechi ale Sfintei Scripturi. O astfel de întâlnire ne pregătește odată cu Învierea Lui Hristos, să pregustăm bucuria învierii noastre, luând Lumina ce alungă întunericul păcatului din sufletele noastre prin chemarea peste întreg pământul auzită la cea de-a doua venire de cei plecați în lumea umbrelor cât și ai celor contemporani cu acele de pe urmă vremi. Prin glasurile preoților”Veniți de luați lumină! Lumina Lui Hristos luminează tuturor! Sfânta slujbă închinată Domnului Hristos, cum de fapt în fiecare zi de sărbătoare, este trăită cu inima ,Sfințirea ramurilor de salcie, cuvântul de învățătură, ne întărește cugetul ca în perioada premergătoare Învierii Lui Hristos, să ne întoarcem fața, rugăciunea și gândurile spre El, Preamărindu-l cinstindu-i Învierea și a noastră trezvie totodată.
Vasile Luca Victor