Într-o analiză a pieței forței de muncă, diferențele între costurile și beneficiile asociate cu angajarea lucrătorilor asiatici comparativ cu repatrierea românilor devin evidente. În timp ce sectorul asiatic oferă soluții rapide și accesibile pentru golurile din piața muncii, prin recrutare și relocare cu costuri estimative de €300 milioane și salarii anuale de €900 milioane, aceste opțiuni sunt adesea limitate de calificările reduse ale lucrătorilor. Pe de altă parte, repatrierea românilor, cu investiții inițiale de €150 milioane și salarii anuale de €2.16 miliarde, promite nu numai acoperirea deficitului de muncă ci și o îmbunătățire a calității și inovației în industrii de înaltă tehnologie. Acest articol explorează costurile, productivitatea și impactul economic pe termen lung al acestor două abordări strategice, deschizând discuții despre cum cele mai bune practici de investiții în forța de muncă pot cataliza creșterea economică sustenabilă.
Costuri ale Muncii și Investiții Inițiale
Lucrători Asiatici:
Costuri de Recrutare și Relocare: aceste costuri includ procesarea vizei, taxele agenției de recrutare și transportul. Presupunând un cost de recrutare de €2.000 pe lucrător, totalul ar fi de €300 milioane.
Salariu: presupunând un salariu mediu de €500 pe lună, costul salarial anual pentru 150.000 de lucrători ar fi de €900 milioane.
Români Repatriați:
Costuri de Relocare și Integrare: acestea ar putea fi mai mici decât pentru lucrătorii asiatici, dacă repatriații își finanțează propriile relocări. Presupunând un cost de €1.000 pe lucrător, totalul ar fi de €150 milioane.
Salariu: românii calificați ar beneficia probabil de salarii mai mari. Presupunând un salariu mediu de €1.200 pe lună, costul salarial anual ar fi de €2.16 miliarde.
Productivitate și Impact Economic
Lucrători Asiatici:
Productivitate: în general, mai puțin calificați în sectoare precum construcțiile și agricultura, contribuind în principal prin sarcini care necesită multă muncă. Rezultatul economic este substanțial, dar limitat de nivelul de calificare.
Impactul Industriei: semnificativ în sectoarele cu deficit de muncă, stabilizând potențial costurile de producție prin umplerea locurilor vacante.
Români Repatriați:
Productivitate: mai mare datorită abilităților avansate și experienței de muncă europene, probabil că vor inova și vor îmbunătăți eficiența.
Impactul Industriei: potențial transformativ, în special în roluri de înaltă tehnologie, inginerie și manageriale, contribuind direct la sectoare cu valoare adăugată mai mare.
Creștere Economică pe Termen Lung
Lucrători Asiatici:
Dezvoltarea Abilităților: limitată, dacă nu se implementează programe semnificative de formare.
Integrare Economică: pot întâmpina provocări în integrarea pe termen lung, afectând contribuția economică potențială dincolo de sarcinile de muncă de bază.
Români Repatriați:
Utilizarea Abilităților: ridicată, cu un accent pe valorificarea experienței internaționale pentru îmbunătățirea practicilor și dezvoltării afacerilor interne.
Păstrare și Integrare: mai probabil să se integreze lin, îmbunătățind coeziunea socială și stabilitatea economică pe termen lung.
Impact Fiscal
Lucrători Asiatici:
Contribuții Fiscale: mai scăzute datorită salariilor mai mici.
Servicii Sociale: costuri potențial mai mari în sănătate și servicii sociale datorită provocărilor de integrare. Exportul de capital, instituții bancare și non-bancare care oferă servicii de transfer au confirmat faptul că asiaticii din România trimit familiilor din țările din care provin în medie 500 € deci câștigurile acestora nu rămân în consum.
Români Repatriați:
Contribuții Fiscale: mai mari datorită salariilor mai ridicate.
Cererea de Servicii: consum crescut și investiții în servicii locale și imobiliare, stimulând veniturile din TVA și alte taxe. Veniturile rămân sfera consumului din economia românească.
Concluzie
Importul de lucrători asiatici poate aborda deficitele imediate de muncă în anumite sectoare cu un cost relativ scăzut al muncii, ajutând la menținerea capacităților industriale curente. Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung sunt limitate dacă acești lucrători nu dobândesc noi abilități și integrându-se mai complet în economie. Foarte mulți angajatori români care au importat forță de muncă din Asia se confruntă diverse probleme precum: la sosirea în România foarte mulți muncitori asiatici aleg să părăsească locul de muncă și dispar pur și simplu, probabil aceștia aleg să părăsească România în mod clandestin pentru a ajunge în comunități sau rude deja integrate în alte țări din occident.
Reintegrarea lucrătorilor români ar putea avea un cost inițial mai mare dar oferă beneficii semnificative pe termen lung prin nivelurile lor mai înalte de calificare, potențialul de inovație și un output economic mult mai mare. Reîntoarcerea acestora poate cataliza creșterea în sectoare cu valoare adăugată mare și poate duce la o diversificare economică mai mare.
În rezumat, deși ambele strategii abordează nevoi diferite, reintroducerea românilor calificați ar putea produce beneficii economice substanțiale pe termen lung, reflectând un randament mai mare al investiției când se iau în considerare nu doar impacturile fiscale ci și beneficiile economice și sociale mai largi.
Fondatorii ROUNIT respectiv Asociația Românilor din Italia, Camera de Comerț și Industrie a României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții au creat o punte de legătură odată cu lansarea ROUNIT. Estimările ROUNIT sunt optimiste: mii de muncitori români din străinătate au revenit în țară și s-au reintegrat în câmpul muncii iar alte zeci de mii sunt interesați să revină cât mai curând.
Eugen Terteleac
Președinte Asociația Românilor din Italia
