20.8 C
Nürnberg, DE
July 15, 2024
Diverse

ȘTIAȚI CĂ

DUNĂREA este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) la cca 1 km est de castelul Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunțat /’do.nau/. Dunărea curge către sud-est, pe o distanță de 2.858 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți din alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Dunărea are un bazin de colectare de peste 800.000 km2, care reprezintă 8% din teritoriul Europei, aici trăind 10% dintre europeni. Rețeaua hidrografică a bazinului dunărean este alcătuită din aproximativ 120 râuri importante. Cel mai lung este Tisa (965 km)[1], afluentul cu debitul cel mai mare este Sava, iar afluentul cu cel mai mare bazin hidrografic este tot Tisa. Doi afluenți importanți au același nume: râul Morava din Slovacia și râul Morava din Serbia.

Napoleon numea Dunărea „regele râurilor europene”, iar Nicolae Iorga, „cea mai bogată în daruri”, ea bucurându-se de atenția popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit și au durat până în zilele noastre civilizații milenare. Pentru Țara Românească și pentru Moldova, fluviul Dunărea a fost linia luptelor cu Imperiul Otoman: „Oriunde ați vedea-o în țara noastră, Dunărea e (…) ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor” (George Vâlsan)

Prima reglementare juridică internațională privind navigarea pe Dunăre poate fi considerată tratatul de la Belgrad semnat între Austro-Ungaria și Turcia, tratat care permitea austriecilor navigarea pe cursul mediu și inferior al fluviului, aflat pe atunci sub control otoman. Tratatul de la București din 1812, încheiat între Rusia și Turcia acorda mai multă libertate de navigare, ceea ce a permis dezvoltarea comerțului pe Dunăre.[2]Tratatul de la Paris din 1856 realizează o veritabilă internaționalizare a navigației pe fluviu.

După Primul Război Mondial, la Paris în 1921, a fost elaborat Statutul definitiv al Dunării, înființându-se două comisii:

Comisia Europeană a Dunării (CED), formată din reprezentanții României, Angliei și Italiei;

Comisia Internațională a Dunării (CID), în care intrau, pe lângă statele riverane, și marile puteri membre ale CED.

Prin acest statut, navigația pe Dunăre era pusă de fapt la dispoziția marilor puteri, ceea ce constituia o încălcare a drepturilor suverane ale statelor riverane.

După cel de-al Doilea Război Mondial, mai exact în 1948, a fost încheiată Convenția de la Belgrad, care stipula ca navigația pe marele fluviu să fie liberă și deschisă pentru cetățenii, navele comerciale și mărfurile tuturor statelor, pe bază de egalitate în ceea ce privește taxele portuare și de navigație, precum și condițiile generale ale navigației comerciale, excepție făcând cabotajul între porturile aceluiași stat. Regimul stabilit de această convenție se aplică în sectorul cuprins între orașul Ulm și Marea Neagră, prin Brațul Sulina. Navigația pe Dunăre a navelor militare ale statelor neriverane este interzisă, navele militare ale statelor riverane putând naviga numai în apele naționale respective, până la firul apei. Țările riverane au dreptul de a efectua supravegherea vamală și sanitară a fluviului și de a aplica reguli de navigație pe porțiunea ce le aparține, în conformitate cu regulile generale de navigație stabilite de o comisie a Dunării, compusă din reprezentanții tuturor țărilor dunărene.

România (29.9%),

Ungaria (11.7%),

Serbia (10.3%),

Austria (10.2%),

Germania (7.5%)

Slovacia (5.8%),

Bulgaria (5.2%),

Bosnia și Herțegovina (4.8%),

Croația (4.5%),

Ucraina (3.8%),

Republica Cehă (2.6%),

Slovenia (2.2%),

Elveția (0.32%),

Republica Moldova (0.29%),

Italia (0.15%),

Polonia (0.09%),

Solo Rotenstain

LSR – vicepreședinte Filiala Iasi-†Notd Est

Related posts

Tezaur viu

Theodora-Raluca Paun

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Theodora-Raluca Paun

[Comunicat de presa] Cum îi arăți că îl iubești – cele 5 limbaje ale iubirii

Theodora-Raluca Paun

DE ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII ÎNTR-UN SAT VASLUIAN

Theodora-Raluca Paun

Biletele pentru ediţia 2023 a Festivalului Internaţional George Enescu se pun în vânzare la 1 februarie

Theodora-Raluca Paun

Expoziția „Brașovul în imagini din colecțiile Muzeului Național Brukenthal” la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov

Theodora-Raluca Paun

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy