Comunicat de presă
12 ianuarie 2022
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită de ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziția de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziția va fi vernisată joi, 13 ianuarie 2022, în Sala „Theodor Pallady“. Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziției.
Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu“ expoziția oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară și reunește zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaționali bilingvi, cât și de către străini, rod al atașamentului acestora față de cultura română și al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei eminesciene.
Primele traduceri datează din chiar timpul vieții lui Mihai Eminescu, el însuși fiind preocupat, fie și ca simplu exercițiu, să-și tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeași perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creații eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen“ din 1881 și îmbogățite cu alte 13 poeme în următoarele ediții. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneția, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc’ Antonio Canini, care și ea cunoaște mai multe ediții, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme“ basmul „Făt Frumos din lacrimă“, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefațată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaște peste 100 de ediții, în versiuni diferite.
Interesul față de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurși de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puțină măiestrie, căci, așa cum remarcă Arhezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine […], iar Eminescu nu este el decât în românește“. Cert este că opera sa a fascinat și continuă să fascineze atât traducătorii români, cât și pe cei străini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un ambasador al poeziei românești. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca prima intenție, rolul de a evidenția excepționala valoare artistică a creației sale.
Publicul este așteptat să descopere bogăția și diversitatea acestor traduceri în galeria expozițională oferită de Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Program de vizitare 13-23 ianuarie 2022, de luni până vineri, între orele 10-14, în condițiile respectării tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este gratuită.
Biroul de comunicare al Academiei Române
