După Varșovia, Cracovia și Gdańsk, Caravana Noului Cinema Românesc ajunge la Wrocław

Comunicat

În perioada 4-7 decembrie 2025, Caravana Noului Cinema Românesc 2025 – program al Institutului Cultural Român de la Varșovia – se va opri la Wrocław, la Cinematograful Nowe Horyzonty. Anul acesta, Caravana Noului Cinema Românesc a pornit de la Varșovia (23-27 aprilie 2025, cinematograful Muranów) și a continuat la Cracovia (13-15 iunie 2025, cinematograful Pod Baranami) și Gdańsk (18-21 septembrie 2025, Clubul Żak), încheind călătoria la Wrocław.

Acum 20 de ani, Noul Val Românesc pătrundea cu impetuozitate în rândurile elitei cinematografiei mondiale și făcea istorie. Filmul lui Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu” câștiga Premiul „Un Certain Regard” la Cannes, atrăgând atenția asupra creatorilor și creațiilor cinematografice românești și conturând o poveste de succes, care continuă. Caravana Noului Cinema Românesc din acest an aduce un omagiu peste timp realizării lui Cristi Puiu din 2005, programând memorabilul său film, și totodată susține valoarea producțiilor românești recente, propunând publicului polonez o selecție de filme noi, de lung și scurtmetraj, premiate și bine primite pe scenele naționale și internaționale, care nu au avut însă distribuție în Polonia. Printre ele, filmul „Anul Nou care n-a fost”, creația lui Bogdan Mureșanu din 2024, cu un parcurs festivalier și premii impresionante, sau „Jaful secolului” al Teodorei Mihai, marele câștigător al Festivalului Internațional de Film de la Varșovia 2024.

Programul proiecțiilor va fi următorul:

4 decembrie 2025, ora 18.00 – grupaj de scurtmetraje românești

4 decembrie 2025, ora 20.00 – Anul Nou care n-a fost, r. Bogdan Mureșanu

5 decembrie 2025, ora 18.00 – Moromeții 3. Tată și fiu, r. Stere Gulea

5 decembrie 2025, ora 20.30 – Nasty, r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu

6 decembrie 2025, ora 18.00 – Jaful secolului, r. Teodora Mihai

7 decembrie 2025, ora 19.30 – Moartea domnului Lăzărescu, r. Cristi Puiu, marcând 20 de ani de la premiera acestui film de referință pentru evoluția Noului Val în cinematografia românescă

Din grupajul de filme scurte fac parte următoarele producţii: Happy, r. Mara Cohn; Networking, r. Marian Fărcuț; Apeluri nepreluate, r. Andreea Păiuș; Mamaie Brândușa, r. Ada Dumitru; WTF Luci, r. Paul Radu

***

Anul Nou care n-a fost (2024)

O tragicomedie a cărei acțiune se desfășoară într-o singură zi, înaintea Revoluției din 1989, în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică.

Moromeții 3. Tată și fiu (2024)

Acţiunea filmului se petrece în anul 1954. Filmul inspirat din romanul lui Marin Preda, Moromeții, urmărește destinul lui Niculae, fiul cel mic al celebrei familii de țărani, care ajunge, în anii ’50, un scriitor cunoscut. Un moment dificil pentru istoria țării, instaurarea noului regim comunist devine fundalul poveștilor complexe din viața acestui tânăr plin de idei, ambiții și speranțe. Zdruncinat în propriile convingeri politice, Niculae se confruntă și cu lipsa de încredere în breasla literară, influențată tot mai mult de virajele ideologice din epocă. În mijlocul acestui haos, o tânără poetă, Aurora, se insinuează în viața lui și îi oferă, cu ingenuitate, o cale de ieșire din dilemele profesionale și personale, inspirându-l să publice romanul Moromeții.

Nasty (2024)

1972. Ilie Năstase câștigă primul său US Open și ajunge în finală la Cupa Davis și Wimbledon, intrând astfel în istoria tenisului. Nasty explorează personalitatea sa complexă, momentele de glorie, controversele care i-au marcat cariera și impactul avut asupra tenisului. Fermecător și generos, dar în egală măsură provocator și excentric, Mr. Nice’n’Nasty a scurtcircuitat standardele rigide după care funcționa sportul alb în anii ’70, devenind primul său rockstar autentic.

Jaful secolului (2024)

Filmul „Jaful secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai, pe un scenariu scris de Cristian Mungiu, a fost inspirat de un caz real – spargerea comisă de un grup de români la muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, de unde au furat capodopere de Picasso, Matisse, Gauguin și Monet. Actiunea filmului are loc in Țările de Jos, unde Ginel și Natalia au venit la muncă. Aici se reîntâlnesc cu consătenii lor, Iță și Adrian, care trăiesc din ce câștigă iubitele lor și din mici învârteli. Când Natalia e agresată într-un club, Iță îl convinge pe Ginel că sunt îndreptățiți să se răzbune. Sătui să fie tratați drept cetățeni de mâna a doua, cei trei pun la cale o lovitură. În mai puțin de două minute, sustrag tablouri în valoare de zeci de milioane de euro. Mai departe, însă, lucrurile se complică, căci hoții se confruntă cu o dilema: cum pot vinde tablourile?

Moartea domnului Lăzărescu (2005)

„Moartea domnului Lăzărescu” reprezintă o dată în istoria cinematografiei românești nu doar pe plan local, cât mai ales internațional. Odată cu el, cinema-ul românesc intră definitiv în istoria cinematografiei universale, și încă pe o poziție înaltă. Câștigător, în 2005, al premiului „Un Certain Regard” la Festivalul de Film de la Cannes, filmul regizorului Cristi Puiu rămâne unul dintre acele filme românești care au „șocat” Occidentul, expunând o realitate socială dramatică: sistemul de sănătate bolnav al unei țări postcomuniste din Estul Europei.

Domnul Lăzărescu locuieşte într-un apartament de bloc, împreună cu cele trei pisici ale sale, apăsat de singurătate după ce soţia i-a murit şi fiica i-a plecat în Canada. Simţindu-se rău, bătrânul cheamă o ambulanţă şi cere ajutorul vecinilor. Odată ajuns la Urgenţe, însoţit de inimoasa asistentă Mioara, domnul Lăzărescu e bănuit că ar fi alcoolic şi trimis la un alt spital. Însă şi medicii de acolo îi refuză internarea. Drumul de la un spital la altul continuă, începând să semene cu un calvar, fără ca bătrânului să i se acorde ajutorul de care are nevoie şi care-i poate salva viaţa.