15 martie 1895-2025: 130 de ani de excelență academică la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”:

Comunicat

Astăzi, 14 martie 2025, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sărbătorește 130 de ani de la inaugurarea Fundațiunii Universitare „Carol I”, moment definitoriu în istoria învățământului și culturii din România. Înființată prin viziunea și generozitatea Regelui Carol I, această instituție a devenit un pilon esențial pentru formarea elitei intelectuale românești și un simbol al modernizării statului.

În anul 1891, preocupat de viitorul tinerilor și de necesitatea unui spațiu dedicat studiului, Regele Carol I a hotărât înființarea unui așezământ academic de referință. La 3 mai 1891, acesta a adresat o scrisoare oficială prim-ministrului Ioan Emanoil Florescu, anunțând decizia de a crea un loc de întrunire pentru studenți, dotat cu o bibliotecă deschisă permanent. Fondurile pentru construcție au fost asigurate integral de suveran, iar proiectul arhitectural a fost încredințat francezului Paul Gottereau, cunoscut pentru realizări remarcabile, precum Palatul Regal și Palatul CEC. După patru ani de lucrări, Fundațiunea Universitară „Carol I” a fost inaugurată solemn la 14 martie 1895, oferind studenților și profesorilor un spațiu modern, comparabil cu marile biblioteci europene ale vremii.

De-a lungul celor 130 de ani de existență, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a traversat numeroase transformări, adaptându-se nevoilor academice și evoluției tehnologice. După doar cinci ani de funcționare, spațiul alocat bibliotecii s-a dovedit neîncăpător. În acest context, Regele Carol I a decis extinderea fundațiunii prin achiziționarea casei lui Grigore Păucescu, unde între anii 1911 și 1914 a fost construită o nouă aripă, inclusiv Aula cu aproximativ 500 de locuri, timp în care instituția și-a consolidat statutul de centru academic de referință. După reforma educației din 1948, biblioteca a fost integrată în sistemul universitar sub denumirea de Biblioteca Centrală a Universității din București, devenind coordonator al rețelei de biblioteci de facultate.

În 1989, biblioteca a fost grav afectată de incendiul izbucnit în timpul Revoluției, care a distrus aproape complet clădirea și a transformat în cenușă peste 500.000 de volume, inclusiv manuscrise și ediții rare. Reconstrucția a fost un proces amplu, început în 1990 sub egida UNESCO și finalizat treptat până în 2007. Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un model de echilibru între tradiție și inovație, fiind prima bibliotecă informatizată din România (1994) și un pol al cercetării, digitalizării și dialogului cultural.

Istoria Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este strâns legată de nume marcante ale culturii și științei românești. Încă de la întemeiere, Regele Carol I a fost principalul susținător al acestui edificiu, oferindu-i nu doar finanțare, ci și un statut de instituție de elită. De-a lungul timpului, biblioteca a fost frecventată de personalități marcante ale culturii române care au găsit aici un mediu propice studiului și cercetării:

Regina Elisabeta (Carmen Sylva) – Mecenatul și arta regală

Regina Elisabeta, soția Regelui Carol I, a fost nu doar o suverană inspirată, ci și o poetă, eseistă și patron al artelor. Sub pseudonimul Carmen Sylva, a scris peste 1.000 de poezii, 90 de nuvele și 30 de piese de teatru în mai multe limbi europene. Protejând cultura românească, Regina Elisabeta a fost o susținătoare a muzicii și literaturii, sprijinind pe George Enescu și oferind un salon cultural pentru intelectualii vremii, precum Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu. Legătura ei cu biblioteca este evidențiată și prin expozițiile organizate în incinta acesteia, care sărbătoresc moștenirea ei culturală și filantropică.

Alexandru Tzigara-Samurcaș – Directorul emblematic

Cel de-al doilea director al bibliotecii, Alexandru Tzigara-Samurcaș, a fost una dintre cele mai influente personalități în istoria instituției. Acesta a condus Fundația timp de 47 de ani (1899-1946) și a fost, de asemenea, director al Muzeului Țăranului Român timp de 42 de ani. Membru al Societății Literare „Junimea”, Tzigara-Samurcaș a lăsat o amprentă durabilă asupra dezvoltării colecțiilor bibliotecii și a promovării valorilor culturale românești. Sala Profesorilor poartă astăzi numele său, subliniind contribuția sa remarcabilă.

Spiru Haret și alți intelectuali ai epocii

Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice, a descris biblioteca drept „una din instituțiile cele mai frumoase dacă nu chiar cea mai frumoasă instituție culturală din țara noastră”. Alți intelectuali de seamă, precum Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Dimitrie Gusti, au marcat istoria bibliotecii prin conferințele și activitățile culturale desfășurate în incinta sa. Amfiteatrul Fundației a fost scena unde au răsunat discursurile acestor personalități, transformând spațiul într-un forum al ideilor și al schimbului academic.

Mircea Tomescu – Specialistul în istoria cărții

Mircea Tomescu, director al bibliotecii între anii 1963-1969, a fost un bibliolog și specialist în istoria cărții. Sală de lectură destinată domeniului energiei îi poartă astăzi numele, reflectând contribuția sa la dezvoltarea colecțiilor specializate și la studiul patrimoniului editorial românesc.

Robert Schuman – Legătura europeană

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este, de asemenea, legată de numele lui Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene. Centrul de Documentare Europeană „Robert Schuman”, inaugurat în 2008, subliniază angajamentul bibliotecii de a furniza informații complexe despre legislația, politicile și dezbaterile europene, consolidându-și rolul de punte între România și spațiul european de cunoaștere.

Directori BCU

Pe parcursul celor 130 de ani de existență, conducerea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a fost asigurată de o serie de personalități remarcabile, fiecare aducând contribuții semnificative la dezvoltarea instituției. Până în prezent, 12 directori au condus biblioteca, reflectând schimbările sociale, politice și culturale din România. Mulți dintre aceștia au fost nu doar administratori, ci și figuri proeminente ale vieții academice și culturale:

G. Dem. Teodorescu (1895–1898) , primul director, a fost un om de știință și pedagog. Mircea Tomescu (1963–1969) , bibliolog și specialist în istoria cărții, a dat numele sălii de lectură dedicate domeniului energiei. Ion Stoica , (1983–2003), a fost un specialist recunoscut în domeniul științelor informării și documentării. Sub conducerea sa, biblioteca a trecut printr-o perioadă de modernizare semnificativă, inclusiv informatizarea completă a colecțiilor în 1994 , un moment-cheie în istoria instituției.

Din 2011, actualul director general este Mireille Rădoi, prima femeie care ocupă această poziție. Specialistă în sociologie și științele comunicării, ea a inițiat proiecte importante, cum ar fi crearea „Capsulei Timpului” (2018), un spațiu dedicat păstrării memoriei bibliotecii și promovării patrimoniului cultural.

Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este mai mult decât un centru de studiu și documentare – este un veritabil hub cultural și științific, un spațiu al dialogului academic și al inovației în domeniul cunoașterii. Cu un fond de peste 2,4 milioane de volume, 12 săli de lectură modernizate și servicii informatizate de acces la resurse, instituția își îndeplinește misiunea de a sprijini educația, cercetarea și promovarea patrimoniului cultural.

Biblioteca pune un accent deosebit pe accesibilitatea informației, oferind utilizatorilor baze de date internaționale, servicii digitale avansate și un program extins de digitizare a fondului documentar. Prin aceste demersuri, BCU „Carol I” își afirmă rolul de lider în integrarea noilor tehnologii în procesul de documentare și studiu.

Prin organizarea de conferințe, expoziții, dezbateri și evenimente literare, biblioteca s-a impus ca un pol de efervescență culturală în peisajul bucureștean. Festivalul „Strada de C’Arte”, Noaptea Muzeelor, Ziua Internațională a Cărții și numeroase alte manifestări atrag anual un public divers, de la cercetători și studenți la iubitori de cultură.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a devenit și un punct de referință pentru diplomația culturală, găzduind evenimente cu participare internațională și facilitând schimbul de idei între personalități din mediul academic, diplomatic și artistic. Astfel, BCU contribuie la consolidarea dialogului intercultural și la promovarea valorilor autentice.

 „Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un simbol al rezilienței culturale și al aspirațiilor intelectuale ale României. Cu o istorie de 130 de ani, instituția noastră continuă să inspire prin valori precum accesul deschis la cunoaștere, promovarea cercetării academice și implicarea activă în dialogul cultural european. În același timp, BCU se reinventează constant pentru a răspunde nevoilor generațiilor actuale și viitoare. Ne asumăm misiunea de a păstra și valorifica patrimoniul cultural, dar și de a integra cele mai avansate tehnologii pentru a îmbunătăți accesul la cunoaștere. Prin procesele de digitalizare, proiectele culturale și colaborările internaționale, ne dorim să consolidăm statutul bibliotecii ca hub educațional, științific și diplomatic. Aniversarea celor 130 de ani ne oferă prilejul de a sărbători o moștenire excepțională, dar și de a ne reafirma angajamentul pentru viitor. Garantez că această instituție va rămâne un loc al excelenței, al diversității și al inovației, deschis tuturor celor care caută cunoașterea”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Vă invităm să vizionați o reprezentare în imagini a istoriei de 130 de ani de la inaugurarea BCU „Carol I”: https://www.youtube.com/watch?v=jJqqu7dqDfg