Limba română este mai mult decât un mijloc de comunicare. Pentru milioanele de români care trăiesc în afara granițelor țării, ea reprezintă identitate, memorie, apartenență și una dintre cele mai puternice legături cu locul de unde provin. La Nürnberg, păstrarea și promovarea limbii române au devenit, în ultimii ani, parte a unui demers educațional și cultural constant, care îi aduce împreună pe copii, tineri și adulți, dar și pe cei care, deși nu sunt români, doresc să descopere limba și cultura României.
Există lucruri pe care omul le poartă cu el indiferent cât de departe ajunge de locul în care s-a născut: amintirile, familia, tradițiile, valorile și dorul de casă. Printre acestea, limba maternă ocupă un loc aparte.
Pentru noi, românii, limba română este una dintre cele mai importante forme prin care ne păstrăm identitatea.
Este limba în care am învățat primele cuvinte, limba poveștilor copilăriei și a cântecelor pe care ni le-au cântat părinții și bunicii. Este limba în care spunem „mamă”, „tată”, „acasă”, „dor” și „te iubesc”.
Pentru românii din diaspora, toate aceste cuvinte capătă poate o semnificație și mai profundă.
Limba română – patrimoniu, identitate și continuitate
Româna este o limbă romanică, formată și dezvoltată de-a lungul unei istorii complexe. Fondul său latin, îmbogățit în timp prin contactul cu alte limbi și culturi, îi conferă o identitate aparte în familia limbilor europene.
Frumusețea limbii române nu se găsește însă doar în istoria sau în structura sa lingvistică. Ea se află mai ales în extraordinara sa putere de a exprima nuanțe, sentimente și stări sufletești.
Poate că niciun cuvânt nu ilustrează mai bine acest lucru decât „dor”.
Pentru românii care trăiesc departe de țară, dorul nu este doar un cuvânt frumos al limbii române. Este, de multe ori, o realitate trăită.
Tocmai de aceea, păstrarea limbii materne în diaspora nu trebuie privită doar ca o preocupare culturală. Este o responsabilitate față de generațiile care vin după noi.
Ce înseamnă, de fapt, să păstrăm limba română?
A păstra limba română nu înseamnă numai să o vorbim ocazional în familie.
Înseamnă să îi învățăm pe copii să vorbească, să citească și să scrie corect românește. Înseamnă să îi apropiem de literatură, de povești, de poezie, de istorie, de tradiții și de cultura română.
Înseamnă să le explicăm de ce alfabetul nostru are ă, â, î, ș și ț, să îi ajutăm să își dezvolte vocabularul și să îi încurajăm să se exprime cu încredere în limba părinților și bunicilor lor.
Pentru copiii crescuți în Germania sau în alte țări, acest lucru este cu atât mai important.
Limba germană este, în mod firesc, limba școlii, a prietenilor și a vieții cotidiene. Copiii trebuie să o cunoască foarte bine pentru a se integra și pentru a-și construi viitorul în societatea în care trăiesc.
Dar integrarea nu trebuie să însemne renunțarea la propria identitate.
Un copil care vorbește foarte bine limba germană și, în același timp, cunoaște limba română nu este un copil prins între două lumi. Este un copil căruia i s-au deschis două lumi.
El poate comunica cu bunicii și rudele din România, poate citi literatura română, poate înțelege tradițiile familiei sale și, într-o zi, poate transmite această moștenire propriilor copii.
La Nürnberg, limba română este predată și dusă mai departe
Pentru mine, promovarea limbii române nu este doar un subiect despre care vorbesc, ci o activitate în care sunt implicată direct.
Am bucuria de a preda limba română copiilor în cadrul Școlii de Limba Română din Nürnberg, parte a Centrului Cultural Româno-German „Dumitru Dorin Prunariu”, dezvoltat în cadrul Asociației DACIA e.V. Nürnberg.
Aici, copiii nu vin doar pentru a învăța cuvinte și reguli gramaticale.
Ei vin pentru a descoperi o parte din propria lor identitate.
Învață să vorbească, să citească și să scrie românește, descoperă povești și texte literare, tradiții, obiceiuri și elemente ale culturii române. Prin fiecare lecție încercăm să construim o punte între viața lor de zi cu zi din Germania și rădăcinile familiilor lor.
Activitatea Centrului Cultural are ca obiective educația, cultura, integrarea și sprijinirea comunității, iar promovarea limbii, culturii, tradițiilor și valorilor românești ocupă un loc important în cadrul acestor demersuri.
Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, instituție căreia îi adresăm mulțumirile noastre pentru sprijinul acordat și pentru contribuția la păstrarea limbii și identității românești în afara granițelor țării.
Un asemenea sprijin este extrem de important pentru comunitățile românești din diaspora. Prin susținerea proiectelor educaționale și culturale, limba română nu rămâne doar o amintire a generației care a plecat din țară, ci devine o moștenire transmisă copiilor care se nasc și cresc departe de România.
Mulțumim Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru susținerea acestor inițiative și pentru faptul că, prin asemenea proiecte, contribuie concret la menținerea unei legături vii între România și comunitățile românești din străinătate.
Mai multe informații despre Centrul Cultural, activitățile și cursurile organizate pot fi consultate pe site-ul oficial:
Centrul Cultural Româno-German „Dumitru Dorin Prunariu” – Nürnberg:
https://ccrai.de/
Activitățile Centrului și Școala de Limba Română:
https://ccrai.de/activitati/
De la copiii din diaspora la cursurile pentru adulți
Un alt aspect deosebit de important este faptul că limba română este prezentă și în sistemul de educație pentru adulți al orașului Nürnberg.
Am bucuria să predau limba română și în cadrul Bildungszentrum Nürnberg – Centrul de Educație al orașului Nürnberg, unde româna face parte din oferta de limbi străine.
Pentru mine, această deschidere are o semnificație aparte.
Arată că limba română nu este prezentă la Nürnberg doar în interiorul comunității noastre, ci și într-un cadru educațional instituțional al orașului.
Este, în același timp, o dovadă a unei societăți care înțelege că integrarea și diversitatea culturală nu se exclud, ci se pot completa.
La Nürnberg există astfel posibilitatea ca limba română să fie descoperită și aprofundată atât de persoane care au origini românești, cât și de oameni care pornesc de la zero și aleg să o studieze ca limbă străină.
Acest lucru mă bucură enorm.
Când limba română îi apropie și pe ceilalți de România
În activitatea mea didactică întâlnesc copii care doresc să vorbească mai bine limba părinților lor, tineri care își redescoperă rădăcinile și adulți care vor să își îmbunătățească nivelul de limbă.
Dar există și un fenomen deosebit de frumos: cetățeni de alte naționalități aleg să învețe limba română.
Motivele sunt diverse.
Unii au parteneri sau membri ai familiei din România. Alții lucrează alături de români, au prieteni români, călătoresc în România sau sunt pur și simplu interesați de cultura și limba noastră.
Iar momentul în care o persoană care nu are origini românești începe să spună „Bună ziua”, „Mulțumesc”, „Ce mai faci?” sau să construiască primele propoziții în limba română este, pentru un profesor, o satisfacție aparte.
În acel moment, limba română nu mai este numai limba pe care noi, românii din diaspora, încercăm să o păstrăm.
Devine o limbă prin care alți oameni aleg să se apropie de România.
Informații despre oferta actuală de cursuri de limba română din cadrul Bildungszentrum Nürnberg pot fi găsite aici:
Bildungszentrum Nürnberg – Limba română:
https://bz.nuernberg.de/programm/sprachen/weitere-sprachen-arabisch-bis-ungarisch/rumaenisch
Nürnberg – un spațiu în care diversitatea lingvistică este încurajată
Experiența ultimilor ani demonstrează că Nürnberg este un oraș în care diversitatea lingvistică și dialogul intercultural își găsesc locul.
Pentru comunitatea românească, faptul că limba română poate fi predată atât în cadrul Centrului Cultural, copiilor și tinerilor, cât și adulților prin Bildungszentrum Nürnberg este un semnal important.
Este o formă de recunoaștere și, în același timp, o oportunitate.
Copilul învață româna pentru a-și cunoaște rădăcinile.
Tânărul o redescoperă pentru a nu pierde legătura cu familia și identitatea sa.
Adultul o aprofundează.
Iar persoana de altă naționalitate o învață pentru a descoperi o nouă limbă și o nouă cultură.
În martie 2026, limba română a fost prezentă, prin Asociația DACIA e.V. – Centrul Cultural Româno-German, și la „Ziua Limbilor Străine – Sprachentag am Bildungscampus” din Nürnberg, unde a fost una dintre limbile prezentate publicului în cadrul unui eveniment dedicat diversității lingvistice și dialogului intercultural.
Astfel de momente arată că limba română are capacitatea nu numai de a uni comunitatea românească, ci și de a construi punți către societatea în care trăim.
Un mesaj pentru părinții români din diaspora
Există însă un lucru pe care nicio instituție și niciun profesor nu îl poate înlocui: familia.
De aceea, mesajul meu către părinții români care trăiesc în străinătate este simplu:
Vorbiți românește cu copiii voștri.
Chiar dacă uneori vă răspund în germană.
Chiar dacă amestecă cele două limbi.
Chiar dacă pronunță unele cuvinte greșit.
Chiar dacă cititul și scrisul în limba română li se par, la început, dificile.
Nu renunțați.
Citiți-le povești în limba română. Ascultați împreună muzică românească. Povestiți-le despre bunici, despre locurile în care ați crescut, despre tradițiile și sărbătorile de acasă. Încurajați-i să vorbească românește atunci când merg în România și oferiți-le posibilitatea de a participa la cursuri și activități ale comunității.
Pentru că o limbă rămâne vie numai atunci când este vorbită.
Limba română este o casă pe care o putem purta oriunde
Noi, cei care trăim în diaspora, înțelegem poate mai bine decât alții că noțiunea de „acasă” poate avea mai multe dimensiuni.
Putem avea casa și viitorul în Germania și, în același timp, rădăcinile în România.
Putem fi cetățeni activi ai societății în care trăim fără să renunțăm la limba, cultura și identitatea noastră.
Între aceste lumi există o punte.
Această punte este limba română.
De aceea mă bucur când aud limba română în sălile Centrului Cultural din Nürnberg. Mă bucur când un copil reușește să citească primul său text în românește. Mă bucur când un tânăr începe să înțeleagă de ce limba părinților săi reprezintă o valoare. Mă bucur când un adult își redescoperă limba și mă bucur, în egală măsură, când o persoană de altă naționalitate decide să învețe românește.
Toate acestea demonstrează că limba română are un prezent și un viitor în diaspora.
Păstrarea ei este însă o responsabilitate comună – a familiei, a profesorilor, a asociațiilor, a instituțiilor și a tuturor celor care înțeleg că identitatea culturală trebuie transmisă, nu doar comemorată.
Să vorbim românește.
Să citim românește.
Să scriem românește.
Să îi învățăm pe copiii noștri românește.
Și să îi încurajăm și pe ceilalți să ne descopere limba.
Pentru că, indiferent câți kilometri ne despart de România, atât timp cât limba română continuă să fie vorbită în familiile, școlile și comunitățile noastre, o parte din „acasă” va rămâne întotdeauna cu noi.
Limba română este una dintre rădăcinile pe care le purtăm oriunde în lume. Iar responsabilitatea noastră este să o păstrăm vie, să o respectăm și să o transmitem mai departe.
Ionela van Rees- Zota
