Comunicat de presă
Data:
21.10.2025
Ministrul afacerilor externe Oana-Silvia Țoiu a participat luni, 20 octombrie 2025, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care s-a desfășurat la Luxemburg.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-Indo-Pacific, iar la secțiunea Afaceri curente au fost abordate evoluțiile recente din R. Moldova, situația din Georgia și evoluțiile din Sudan.
Pe fondul continuării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a refuzului Rusiei de a se angaja onest într-un proces de pace, miniștrii europeni au avut în atenție continuarea sprijinului multi-dimensional pentru Ucraina și adoptarea de noi decizii care să consolideze capacitatea de apărare a Ucrainei. În acest context, ministrul Oana Țoiu a evidențiat importanța continuării combaterii narativelor rusești, precum și a unei mai bune comunicări a deciziilor europene către societățile din statele membre.
Ministrul român al afacerilor externe a evidențiat urgența adoptării celui de-al 19-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei și a susținut inițierea demersurilor pentru creșterea presiunii asupra Moscovei prin pregătirea unui pachet suplimentar de sancțiuni, al 20-lea. De asemenea, a exprimat susținere pentru evitarea eludării sancțiunilor de către state terțe și a accentuat importanța unor măsuri suplimentare cu privire la flota fantomă a Rusiei.
Oana Țoiu a reiterat sprijinul constant al României pentru Ucraina, cu accent pe domeniile conectivității și energetic în contextul instrumentalizării energiei de către Rusia în relația cu Ucraina și Republica Moldova. Totodată, a făcut referire la inaugurarea recentă, în cursul lunii octombrie, a primei legături feroviare directe dintre București și Kiev via Chișinău, unul dintre rezultatele concrete ale formatului de cooperare trilateral România – Ucraina – Republica Moldova.
Ministrul român al afacerilor externe a menționat interesul României pentru securitatea la Marea Neagră, evidențiind, în context, importanța viitorului hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, pe care România își propune să îl găzduiască.
Discuția referitoare la relațiile UE-Indo-Pacific a avut loc în pregătirea Forumului ministerial UE-Indo-Pacific (Bruxelles, 20-21 noiembrie 2025) și a vizat necesitatea cooperării cu partenerii din Asia-Pacific, aspect care să conducă la o prezență europeană puternică și coerentă în regiunea indo-pacifică, cu scopul avansării agendei securității, stabilității și prosperității. Miniștrii au adoptat Concluzii privind Noua agendă strategică UE-India și privind implementarea strategiei UE de cooperare în Indo-Pacific.
Miniștrii au salutat evoluțiile pozitive din Orientul Mijlociu, prilejuite de acordul istoric dintre Israel și Hamas facilitat de președintele Donald Trump, cu sprijinul mediatorilor Egipt, Qatar și Turcia. Având în vedere angajamentul politic și sprijinul economic și financiar consistent al UE atât pentru Israel, cât și pentru Autoritatea Palestiniană, oficialii europeni au avut un schimb de opinii privind contribuția UE la implementarea Planului de Pace. Șefa diplomației române a salutat progresul înregistrat și a evidențiat faptul că situația în regiune rămâne încă fragilă. A subliniat disponibilitatea României de a sprijini eforturile diplomatice și implementarea Planului de Pace, cu accent pe o încetare durabilă a focului. În context, a amintit sprijinul constant acordat de România pentru populația din Fâșia Gaza prin facilitarea transportului medical aerian și preluarea periodică a unor copii palestinieni pentru tratamente în instituții medicale din România și a menționat că acestea vor continua și în perioada următoare. De asemenea, a menționat contribuția României la efortul de construire a unor instituții mai reziliente și mai eficiente în regiunea Orientului Mijlociu prin desfășurarea recentă, la București, a unui program de pregătire în domeniul consolidării capacității instituționale pentru diplomați din Iraq, Liban, Palestina și Siria.
În ceea ce privește Republica Moldova, ministrul român a exprimat aprecierea pentru rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie, care au reconfirmat angajamentul cetățenilor moldoveni pentru calea pro-europeană. Ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și a statelor membre pentru R. Moldova, pe palierul rezilienței, având în vedere faptul că acțiunile destabilizatoare ale Rusiei nu se vor opri. A accentuat, de asemenea, importanța valorificării la nivelul UE și a statelor partenere a lecțiilor învățate în ceea ce privește războiul hibrid. A reafirmat susținerea pentru avansarea procesului de integrare europeană a R. Moldova și Ucrainei și a menționat proiectele de conectivitate și infrastructură aflate pe agenda bilaterală.
În contextul desfășurării alegerilor locale din 4 octombrie în Georgia, miniștrii europeni de externe au exprimat preocuparea față de deteriorarea climatului democratic și caracterul sistematic și violent al represiunii împotriva protestatarilor. Au subliniat, de asemenea, faptul că respectarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a dreptului la protest pașnic sunt valori europene nenegociabile.
În marja CAE, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la o discuție informală a miniștrilor de externe organizată de Kaja Kallas pe tema metodelor de lucru în cadrul Consiliului Afaceri Externe. În intervenția sa, Oana Țoiu a evidențiat necesitatea unor discuții deschise, dinamice, dar în același timp pragmatice, care să contribuie la creșterea eficienței procesului decizional, aspect care poate avea efecte inclusiv cu privire la profilul global al UE. De asemenea, a evidențiat rolul esențial al Înaltului Reprezentant în consolidării încrederii și construirea consensului în cadrul Consiliului.
