În preambul la ,,Ziua Limbii Române”, un grup de oameni de cultură, devotați istoriei și culturii tradiționale, autori de studii istorice locale, au organizat, în ziua de 30 august 2025, în premieră, un pelerinaj cu profil cultural-istoric și spiritual, în CRAINA BĂNĂȚEANĂ.
În parteneriat, alături de organizatori, la eveniment au participat câteva importante instituții culturale și media din Caraș Severin: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici” Caraș Severin, Editura TIM-Resița, Forumul Democrat al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ineditul eveniment a inclus în cuprinsul său mai multe sesiuni de informare dedicate istoriei locale, evidențiind rolul deosebit al acestei subzone istorice, cunoscută azi sub denumirea de ,,Craina Bănățeană”, în afirmarea identității comunitare, indisolubilă parte a identității noastre naționale.
,,Craina” (,,Krajna”, slavă) sau Ținutul Crainei, cunoscut și sub numele de Granița Militară Bănățeană (în germană: Banater Militärgrenze), a fost o structură administrativă și militară a Imperiului Habsburgic. Aceasta a funcționat ca o fâșie de frontieră strategică cu scopul principal de a apăra imperiul de amenințarea otomană, regiunea în sine făcând parte a unui sistem defensiv mai amplu al Imperiului Habsburgic.
Populația din această zonă, numită “grăniceri,” era militarizată, având obligația de a presta serviciu militar în schimbul unor anumite privilegii. Datorită rolului său de frontieră militară, zona a fost populată cu grupuri diverse de oameni, inclusiv români, sârbi și alte naționalități. În esență, Craina Bănățeană a reprezentat un model specific de organizare teritorială, unde viața civilă era subordonată cerințelor militare de apărare a imperiului. Un detaliu interesant, ca administrație militară, această structură se afla în subordinea directă a Vienei, rămânând astfel chiar și după ce restul Banatului a fost cedat Ungariei. Administrarea a fost desființată în anul 1872.
Itinerariul pelerinajului a inclus popasuri în lăcașurile de cult din Domașnea, Cornea, Mehadica, Globu Craiovei, Lăpușnicel și Pârvova, localități reprezentative pentru această subzonă istorică etnoculturală. La eveniment au participat, pe lângă organizatori, iubitori de cultură și istorie din diferite areale ale Banatului, membrii sau colaboratori ai instituțiilor mai sus amintite, din: Reșița, Timișoara, Oravița, Arad, Rudăria, Bozovici, Mehadia. Inclus evenimentului, s-a produs și prezentarea a două volume, cuprinzând studii istorice referitoare la ,,Craina Bănățeană”: ,,Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor” și ,,Bisericile Ortodoxe din Craina Bănățeană”. Autorii, Gheorghe ȚuneaPârvovanu și Icoana Cristescu Budescu, principali organizatori și gazde a evenimentului, au condus întregul itinerariu, prezentând în detaliu aspecte diferite, respectiv momente și personalități care au creat istoria acestui loc.
Un aspect deosebit de important al manifestării îl constituie participarea unor personalități marcante din diverse domenii, ceea ce reflectă prestigiul și aprecierea de care se bucură acest eveniment. Printre invitații de seamă s-a numărat doamna prof. dr. Lavinia Betea, reputat cadru universitar și membru al Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).
De asemenea, au fost prezente numeroase figuri reprezentative ale vieții culturale din județul Caraș-Severin, precum: prof. dr. Martin Olaru, prof. dr. Mihai Vlădia, Erwin Josef Țigla – președintele Forumului Democrat al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, prof. dr. Ionel Bota, scriitorul Gheorghe Jurma, maestrul prof. dr. Sabin Păutza.
Alături de aceștia, au fost prezenți și alți membri ai instituțiilor partenere, contribuind la crearea unei atmosfere de înaltă ținută intelectuală și artistică.
Din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, evenimentul s-a bucurat de participarea mai multor membri, în frunte cu președintele filialei Caraș-Severin, domnul Ion D. Cucu.
Nu în ultimul rând, se cuvine să evidențiem prezența reprezentativă a comunității locale, prin participarea oficialităților, a cadrelor didactice, a oamenilor de cultură și artă, precum și a reprezentanților clerului – o dovadă a implicării și susținerii manifestării la nivel regional.
Itinerarul s-a încheiat într-o atmosferă caldă și primitoare, cu un moment de ospitalitate culinară, oferit cu generozitate de către organizatori, în pitoreasca localitate Eftimie Murgu (Rudăria), loc încărcat de tradiție și simbolism.
Evenimentul a demonstrat cu succes că istoria locală poate fi o resursă vibrantă pentru a consolida identitatea culturală și comunitară. Prin combinarea pelerinajului cu sesiuni de informare și prezentări de carte, organizatorii au reușit să transforme un eveniment formal într-o experiență profundă, care a reconectat participanții cu rădăcinile lor istorice. Inițiativa subliniază importanța parteneriatelor instituționale în promovarea patrimoniului cultural și validează ideea că istoria nu este doar un subiect academic, ci o parte vie și relevantă a prezentului.
Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin
