Despre un Nou Pact Democratic pentru Europa

Motto: „Libertatea și fericirea omului sunt singurele obiective ale oricărui guvern legitim.”

Thomas Jefferson

În perioada 13-14 mai 2025, la Luxemburg, Comitetul de Miniștri, organismul de decizie al Consiliului Europei (CoE), a discutat despre „Rolul Consiliului Europei în noul context geopolitic”. Cea mai mare provocare este considerată „restaurarea încrederii cetățenilor în democrație”, într-un peisaj internațional în care „reculul democratic a devenit o tendință definitorie în politica europeană și globală” (Notă-concept a CoE privind „Construirea unui Nou Pact Democratic”, 3 februarie 2025).

Realitățile lumii de astăzi îmi amintesc de cartea „Furtuna perfectă” a autorului american Sebastian Junger. De data aceasta, nu este vorba de lupta împotriva unei furtuni teribile pe ocean, ci despre o combinație de perturbări majore: război, cele mai importante provocări geopolitice de la sfârșitul Războiului Rece, schimbări spectaculoase în economia globală și in viața socială, o triplă criză planetară (schimbări climatice, poluare și pierderea biodiversității), dezinformare, schimbări tehnologice rapide, retragerea din multilateralism, regres democratic.

Simptomele declinului democratic includ extremismul, polarizarea și neîncrederea cetățenilor în instituții. Printre cauzele evocate se numără participarea redusă la viața politică, pierderea încrederii în procesele electorale, insecuritatea socio-economică, izolarea digitală și bulele ideologice care limitează dezbaterea critică. Europa nu este imună la niciuna dintre acestea. Continentul este martorul unei fragmentări ce erodează valorile, libertățile, statul de drept și arhitectura de securitate.

În căutarea unor soluții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei și fost Președinte al Elveției, face apel la consolidarea „securității democratice”, un concept menționat pentru prima dată în Declarația de la Viena a Summitului CoE din 9 octombrie 1993: „Intenționăm să facem Consiliul Europei pe deplin capabil să contribuie la securitatea democratică, precum și să răspundă provocărilor societății secolului XXI, dând expresie, în domeniul juridic, valorilor ce definesc identitatea noastră europeană și promovând îmbunătățirea calității vieții”.

Securitatea democratică înseamnă alegeri libere și corecte, curți de justiție independente, mass-media liberă, instrumente de combatere a corupției, justiție socială și participare activă la viața publică. Rolul său este acela de a reconcilia tensiunea dintre democrație și securitate în deciziile luate de guverne și alți actori internaționali.

Consiliul Europei a fost fondat în 1949 pentru vremuri dificile, dar în anul 2025 amenințarea nu este doar militară, ci o criză a ordinii globale. La 16 mai, Alain Berset, care participa la Summitul Comunității Politice Europene (CPE) de la Tirana, a scris pe platforma X: „Terorism, migrație, criminalitate cibernetică, dezinformare și influență străină. Securitatea democratică este pe buzele tuturor. Răspunsul se construiește @CPE_Tirana. Trebuie să acționăm, altfel alții vor decide pentru noi. Un Nou Pact Democratic pentru Europa este posibil. Să punem securitatea democratică la temelia sa”.

Peste 40 de șefi de stat și de guvern europeni au participat la Summitul CPE, a cărui agendă a inclus securitatea, stabilitatea și reziliența democratică. Consiliul Europei dispune de experiența, competența, standardele și acoperirea geografică pentru a deveni creuzetul securității democratice. CPE, care este un forum pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei, poate oferi greutatea politică necesară. Iar Noul Pact Democrat ar putea fi instrumentul potrivit pentru a reuni toate aceste avantaje, generând sinergie și convergență între cele două structuri.

Într-o carte publicată recent, „Egalitatea. Ce înseamnă și de ce contează”, doi dintre cei mai influenți gânditori ai lumii contemporane, economistul francez Thomas Piketty și filosoful politic american Michael J. Sandel, dezbat asupra momentului în care logica pieței ar trebui sa fie înlocuită cu valorile sociale și ce s-ar putea face într-o perioadă de profundă instabilitate politică, cum este cea actuală, pentru a reduce decalajele ce separă oamenii: „În Europa, cei mai bogați 10% dintre oameni dețin o treime din veniturile și jumătate din proprietățile de pe întregul continent… Cele trei niveluri de inegalitate – economică (acces la sănătate, educație, hrană, liberă circulație), politică (dreptul la vot, putere, participare) și cea privind demnitatea persoanei (statut, respect, recunoaștere, onoare) – sunt interdependente”. În opinia autorilor, „Dincolo de politica polarizată a vremurilor în care trăim, găsirea drumului de urmat necesită o discuție aprofundată asupra rolului meritului în societate…, pentru că meritocrația care ignoră binele comun devine o falsă meritocrație.”

Înțelegerea relației dintre democrație și realitățile economice și sociale este importantă pentru corectarea regresului democratic, iar Noul Pact Democrat recunoaște că anii următori vor fi cruciali pentru definirea modului în care Europa răspunde provocărilor continue – sociale, de sănătate și de mediu – și dedică un întreg capitol justiției sociale și egalității. Pactul este conceput pe două dimensiuni: una internă – îmbunătățirea democrației în statele membre – și alta externă – prin care CoE vizează consolidarea reputației sale de susținător al democrației dincolo de granițele europene.

Pe măsură ce Consiliul Europei își aliniază acțiunea externă cu Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă (Agenda 2030), aplicarea principiilor subsidiarității și unității în diversitate în relațiile cu restul lumii va reprezenta un avantaj pentru diseminarea valorilor, standardelor și convențiilor sale deschise. Organizația Națiunilor Unite reprezintă un partener major al CoE și o platformă ideală de promovare, cu acoperire globală. Decizia de a înființa un Birou de Legătură cu ONU la New York face parte din această nouă abordare a relațiilor externe de către organizația de la Strasbourg.

Fiecare țară își are istoria, cultura, tradițiile și identitatea sa unice. Suntem diferiți pentru că am evoluat în medii socio-culturale diferite, dar această diversitate constituie o bogăție fabuloasă pentru umanitate. Președintele Kennedy spunea cândva: „Experiența ne-a învățat că nicio națiune nu are puterea sau înțelepciunea de a rezolva toate problemele lumii, niciun popor liber nu poate fi menținut liber fără voință și energie proprie și nu există două națiuni sau situații identice.” (Mesaj special către Congresul SUA, 25 mai 1961).

Dacă vrem ca democrația să rămână un ideal unificator, adaptată societăților în evoluție în Europa și întreaga lume, atunci ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe ceea ce ne unește, decât pe ceea ce ne desparte, construind punți peste diviziunile ideologice și revigorând coeziunea socială, iar mesajul pe care îl transmitem să fie acela că democrația nu este doar un sistem, ci modul nostru de viață. Însă, așa cum remarca Alain Berset: „Nu putem face față provocărilor de astăzi cu strategiile de ieri. Ceea ce are nevoie Europa este o resetare”.

Într-una din primele sale declarații publice după validarea mandatului, noul președinte al României, Nicușor Dan, spunea: „Promit să fiu un președinte care apără democrația, drepturile fundamentale și statul de drept. Voi lucra cu hotărâre pentru ca fiecare cetățean să se simtă protejat, respectat și liber. Avem datoria să construim o Românie mai puternică, mai dreaptă și unită”.

Este un mesaj ce rezonează cu foaia de parcurs a Noului Pact Democratic pentru Europa, al cărui scop nu este reinventarea democrației, ci de a-i consolida fundamentele, a-i amplifica beneficiile și a-i inova instrumentele, astfel încât să poată servi mai bine generațiilor prezente și viitoare.

Dr. Ion I. Jinga

Strasbourg, mai 2025

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.