15 iulie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 15 iulie 2026, declarații de presă după participarea la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui Nicușor Dan:
Președintele Nicușor Dan: Bună seara! Am participat azi la Kiev, la cincilea summit Ucraina-Europa de Sud-Est. De ce e important formatul ăsta? Pentru că securitatea Ucrainei este legată de securitatea Europei de Sud-Est, de securitatea regiunii Mării Negre, care pe noi ne interesează așa de mult. Este un summit care vine după Summitul NATO și după Coaliția de Voință de acum câteva zile, în care s-a reexprimat, de către toți participanții, solidaritatea cu Ucraina, continuarea presiunii asupra Rusiei. Europa, după cum știți, Uniunea, pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, pe care noi îl susținem, și toate țările care au fost și la Coaliție, și azi susțin.
Am vorbit de conectivitate în acest context. După cum știți, pe zona de energie, și cu Moldova, și cu Ucraina, România a făcut progrese importante de conectivitate, dacă vorbim de energie.
Am vorbit, de asemenea, de necesitatea militară a unui coridor care să unească Marea Egee cu Odesa și cu Moldova, deci un coridor militar Nord-Sud pe care sperăm să găsim bani europeni pentru tipul acesta de conectivitate. Am discutat și față de Moldova, și față de Ucraina, de procesul de aderare la Uniunea Europeană și am vorbit de expertiza pe care România o are și pe care poate să o pună la dispoziție în acest context. Și m-am bucurat că, în cadrul discuțiilor, inclusiv Președinta Comisiei, doamna von der Leyen, a vorbit de ceea ce noi vorbim de mult, de oportunitatea pe care Europa o are să folosească Marea Neagră și, în special Portul Constanța, care ne interesează pentru conexiunea cu zona Caspică.
Și, în intervenția mea, am spus de progresele pe care le facem cu Bulgaria pentru a face acel hub de securitate civilă la Marea Neagră, care să permită libertatea de circulație și alte proiecte de infrastructură, inclusiv energetică, prin Marea Neagră către zona Caspică. Ăsta a fost pe scurt conținutul Summitului Ucraina-Sud-Estul Europei.
Am fost invitat, împreună cu alți lideri, după cum știți, la sărbătoarea națională ucraineană. 15 iulie este, pe de o parte, ziua statalității, pe de altă parte, aniversarea momentului în care în această parte de lume oamenii s-au creștinat. A fost, cum am spus, o alegere de civilizație care a dus Ucraina încă de atunci în zona valorilor europene. A fost important, în opinia mea, să particip la această sărbătoare, pentru a consolida parteneriatul pe care România îl are cu Ucraina.
Am avut, de asemenea, o discuție bilaterală cu Președintele Zelenski, în care am vorbit, într-o secțiune, despre minoritatea românească din Ucraina și despre cum să facem ca toate școlile cu predare în limba română să rămână așa cum sunt ele azi în comunitățile de români din Ucraina.
Și am avut și o discuție cu Președintele sârb, în esență pe două teme. Una, aceeași conexiune și de transport, și energetică, și am vorbit pe unde suntem cu proiectele comune. Și a doua, de minoritatea românească și de deschiderea Serbiei pentru protejarea acestei minorități în orice mod în care România îl consideră de cuviință.
Pe scurt, asta a fost activitatea de azi. Sunt sigur că avem întrebări.
Jurnalist: Am filmat de foarte multe ori atacuri cu drone și felul în care ucrainenii le doboară. Dar, din nefericire, au fost zeci de drone care au intrat și în România. Ucrainenii le doboară cu antiaeriana de la sol. România, când vin astfel de drone, ridică avioane. E contraproductiv, nu e timp de reacție. Acolo, o dronă poate să intre, și, în câteva zeci de secunde sau minute, poate lovi localități românești. Ce pași aveți în vedere și ce acțiuni aveți în vedere, dumneavoastră, ca șef al Armatei, în calitate de comandant suprem al Armatei, astfel încât Armata României să integreze experiența Ucrainei, să detecteze acustic – de obicei, acustic sunt detectate dronele, să le doboare cu antiaeriana de la sol, pentru că, atunci când ridică avioane, vă spun sincer că aici, în Ucraina, chiar era un subiect de glumă, ucrainenii spun că le oferim escortă dronelor rusești. Dar, dacă Armata României ar asimila lecțiile din Ucraina, dacă ar avea o colaborare cu Ucraina, mai ales în detecția dronelor, ar trebui să le poată doborî cu antiaeriana de la sol, astfel încât să nu fie amenințate viețile cetățenilor români. Și a doua întrebare foarte scurtă. Soția Președintelui Zelenski, doamna Olena Zelenska, are o fundație cu care face acțiuni umanitare, la care participă soțiile, soții și partenerii de viață ai Președinților și Primi-miniștrilor din alte țări. Partenerul noastră de viață a avut o serie de interviuri foarte bine primite în spațiul public românesc și m-am gândit, ca simplu cetățean român și ca om care cunoaște aici ce se întâmplă în Ucraina, dacă luați în considerare ca doamna Mirabela Grădinaru să se asocieze, să se implice în aceste acțiuni ale soției Președintelui Zelenski, mai ales că este vorba despre copii, și aceste acțiuni umanitare ale fundației Olena Zelenska pot ajuta la un moment dat și copiii din România?
Președintele României, Nicușor Dan: A doua întrebare, răspunsul este afirmativ. A confirmat deja participarea în 24 august. Vă aduc aminte că a participat la întâlnirea pe care a inițiat-o soția Președintelui american la Washington în urmă cu, cred, două luni. De asemenea, a fost o temă de discuție la Ankara, tot așa, între soți și soții de înalți demnitari. Toate aceste întâlniri au avut ca subiect educația din două perspective. Una, interferența cu tehnologia și cum putem să protejăm copiii de efecte nocive ale tehnologiei, și a doua, dependențele. Cumva, și tehnologia poate să fie o dependență. Deci, va participa și intern, și internațional la tipul acesta de manifestări, pentru că e un subiect care preocupă și cred că e important pentru societate.
Jurnalist: Dar este un anunț în premieră ăsta? A mai fost făcut?
Președintele României, Nicușor Dan: Nu știu, dar confirm că o să fie la Kiev în 24 august.
Legat de prima întrebare, cu drone, să încep cu negativul întâi. Este o tehnologie nouă, față de care nu există apărare perfectă. Adică există atacuri ucrainene în Rusia față de care apărarea rusă nu poate să facă față. Dacă sunt multe drone, nu poate să le dea jos pe toate. La fel, invers, apărarea ucraineană nu poate să facă față în situația în care vin drone rusești în totalitate.
Am făcut niște progrese. Sunt două componente. Una este detecția, deci, pe scurt, radare. Și a doua, echipamente pentru a le da jos. Am făcut progrese. Ne-au ajutat partenerii. Menționez încă o dată Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Slovacia, care au venit în acest interval cu echipamente în zona Dunării. Aceste echipamente sunt pe lista noastră SAFE. Deci, cam într-un an jumătate, doi, o să fim mult mai bine protejați, și facem progrese. Pe scurt, ăsta este stadiul.
Nu suntem la 100% în momentul ăsta, ca să fim foarte clari, dar suntem mult mai bine decât eram acum două luni, acum patru luni, acum șase luni.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți, și dacă-mi permit colegii, foarte scurt, ucrainenii folosesc mitraliere antiaeriene vechi cu care trag, le pun pe pick-up truck-uri, pe mașini din acelea de tip Dacia Papuc, și reușesc să doboare 90%. Totul este detectarea. Detectarea o fac acustic aici, în Ucraina. De obicei o fac acustic. Deci, sunt metode ieftine și care trebuie implementate repede, pentru că, într-un an sau un an și jumătate, se pot repeta incidente precum cel de la Galați și ar fi extrem de tragic să fie răniți cetățenii români sau să-și piardă viețile.
Președintele României, Nicușor Dan: Da, așa cum am spus. Incidentul de la Galați a fost acum o lună și jumătate, două, și, de atunci, tocmai în urma apelurilor pe care noi le-am lansat, exact acele echipamente cu care pot să dobori au venit în România, inclusiv antiaeriene, inclusiv elicoptere care au viteza optimă de a dobori drone în mers.
Jurnalist: Două întrebări scurte și punctuale. Unu – credeți că România a fost vreodată prea moale sau iertătoare cu Rusia pentru a nu-i supăra la nivel de relații bilaterale pe viitorul mediu și lung? Ce relații ar trebui să existe pe viitor cu Federația Rusă?
Președintele României, Nicușor Dan: Tot timpul în zona diplomatică trebuie să ai echilibru pentru că diplomația e importantă. Există o mică minoritate românească, deci trebuie să ai niște instrumente democratice. Când Rusia a întins coarda, noi am reacționat, în opinia mea, proporțional, închizând Consulatul de la Constanța.
Jurnalist: Mulțumesc frumos și ultima întrebare. Cum se raportează România la voluntari români, soldați voluntari înrolați în armata ucraineană? Spre exemplu, Grupul de luptă Getica, care luptă în Ucraina. Evident, cu precizarea că nu sunt în niciun fel asociați cu statul român. Totuși, ei sunt cetățenii români și uneori familiile lor au probleme în a-i găsi în cazul în care ei sunt dispăruți. Probabil, diplomația noastră poate să-i ajute. Cum pot avea parte de mai mult ajutor familiile soldaților români care sunt dispăruți în Ucraina?
Președintele României, Nicușor Dan: Exact așa cum spuneți, România nu e parte în conflict. Bineînțeles, sprijină Ucraina, așa cum multă lume o face, în baza regulilor de drept internațional. În ceea ce privește cetățenii români care în mod voluntar vin aici, pentru ei se aplică aceleași reguli consulare pe care statul român le are pentru cetățenii români care sunt în alte state. Deci, în măsura în care se cere ajutor de către ei, de către familii, pe anumite situații concrete, statul român îi ajută. Dar asta este tot.
Jurnalist: Domnule Președinte, după atacul rusesc masiv din noaptea de 5 spre 6 iulie, de aici, din Kiev, ucrainenii au anunțat că toate cele 29 de rachete balistice și-au atins țintele. De ce? Pentru că nu mai au interceptoare, rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Și au cerut partenerilor internaționali să le împrumute din stocurile lor până când se produc aceste interceptoare și reușesc să își cumpere unele noi. Întrebarea mea este: ne-au solicitat și nouă ajutorul în acest sens și ce s-a întâmplat? I-am ajutat? Luăm în calcul să-i ajutăm? Putem să-i ajutăm?
Președintele României, Nicușor Dan: Da, a fost o solicitare care s-a făcut la nivel NATO, adică Ucraina s-a adresat prin NATO, care, de asemenea, nu e parte în conflict, dar este, să spunem, pentru cazul ăsta, o reuniune de discuții, și a existat cumva o solicitare proporțională pentru cele câteva țări care au tipul acesta de echipamente și, legat de această solicitare pentru România, e în analiză în momentul acesta.
Jurnalist: Deci noi avem și analizăm, luăm în calcul acest lucru?
Președintele României, Nicușor Dan: Da.
Jurnalist: Și când ați putea avea un răspuns?
Președintele României, Nicușor Dan: Destul de repede, e o chestiune de săptămâni.
Jurnalist: Vă întrebam săptămâna trecută la Summitul NATO de la Ankara despre raportul vizavi de drona navală din Portul Constanța. Spuneați că mai trebuie să discutați cu partea ucraineană. Astăzi ați avut o bilaterală cu Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Ați putea să ne dați niște prime concluzii referitor la această temă?
Președintele României, Nicușor Dan: Da. În urma acelui eveniment s-au întâmplat niște lucruri. În primul rând că există un contact direct, care nu era în momentul acela pentru acest tip de incidente. În al doilea rând că partea română, adică și Armata, și partea care ține de Ministerul de Interne, Garda de Coastă, au intensificat operațiunile de patrulare pentru a preveni tipul acesta de evenimente. În al treilea rând, au fost mai multe runde de discuții la niveluri tehnice între partea română și partea ucraineană pentru a elucida în totalitate ce s-a întâmplat acolo și suntem în faza în care așteptăm toate răspunsurile de la partea ucraineană. În discuția pe care am avut-o azi cu Președintele a fost prezent și consilierul său pentru securitate și am stabilit că aceste răspunsuri vor veni cât de curând.
Jurnalist: Ce înseamnă, o marjă de timp? Cât de curând? O săptămână, poate?
Președintele României, Nicușor Dan: O săptămână, da.
Jurnalist: Și dacă-mi permiteți, vă rog, o întrebare pe Politica Internă. Cât de fezabil este să avem un guvern cu puteri pline până la începutul lunii septembrie?
Președintele României, Nicușor Dan: Nu vreau să fac predicții. Eu cred că românii așteaptă. Aseară, venind aici, am avut discuții cu reprezentanți din autoritățile din Suceava și îmi spuneau că din interacțiunea lor cu oamenii reiese că oamenii așteaptă. Vor, odată pentru totdeauna, să se termine incertitudinea asta ca să poată să-și facă planuri de viață pentru ei, familiile lor. Deci e nevoie să terminăm cât de repede această criză, numai că răspunsul nu e la mine, e la partide. Asta este ce pot să spun. Eu sper să avem, în cursul acestei veri să închidem.
Jurnalist: Și, în acest context, ați putea declanșa consultări cu partidele săptămâna viitoare din nou?
Președintele României, Nicușor Dan: Ele există. Adică fiecare dintre noi, și eu cu partidele, și partidele între ele, discutăm. Nu cred că e nevoie de consultări formale. E nevoie de discuții care există. Numai că, din păcate, retorica în care, de luni de zile, s-au așezat partidele le îngustează foarte mult spațiul de negociere. Și aici din nou ne întoarcem la rolul social al politicianului, care este să aibă o disponibilitate la compromis astfel încât să găsească – fiecare pentru categoria de oameni care le-a dat mandatul – să găsească acea cale care să fie optimă.
Jurnalist: Știm că există foarte multă dezinformare atât în mediul online, cât și la unele televiziuni. Care sunt măsurile împotriva dezinformării pe care România le ia în prezent? Care este eficiența lor? Și care este strategia pe termen lung?
Președintele României, Nicușor Dan: Da, mulțumesc, o întrebare foarte bună. Trebuie să împărțim în două, între audiovizual și rețele sociale, mai întâi. Și cei de la CNA au venit către noi cu niște propuneri de modificare a legii astfel încât, de exemplu, liniile mari sunt două: raza de acoperire a CNA-ului să fie ceva mai mare și sancțiunile să fie proporționale cu valoarea banilor azi și nu când a fost făcută legea. Deci asta este partea de audiovizual. Pe partea de rețele sociale, avem mult, mult de recuperat. Avem cele două normative europene, DCA și TTPA, cu care suntem departe de implementare.
Deci este ceva ce ne preocupă. E un fenomen pe care eu personal vreau să-l înțeleg în detaliu, dar progresele pe care le-am făcut nu sunt grozave.
Jurnalist: Și estimați un termen anume pentru rezolvare? Sau pentru progres cel puțin?
Președintele României, Nicușor Dan: Da, da. Eu cred că, pentru că o să avem niște runde de alegeri în 2028, eu cred că în vara anului 2027 trebuie ca tot ceea ce noi am văzut în trecut să fie cuprins în lege aprobată de Parlament, astfel încât să prevină pe cât posibil distorsionarea a mesajelor din spațiul public.
Jurnalist: Și se va extinde acesta și către o formă mai bună de comunicare din partea autorităților pentru ca oamenii să nu mai umple golurile respective cu imaginația proprie?
Președintele României, Nicușor Dan: E absolută nevoie. Nu pot eu să garantez acum pentru toate autoritățile din România, dar aici aveți perfectă dreptate. De foarte, foarte multe ori, autoritățile nu reușesc să dea răspunsul în timp real și, dacă rămâne o plajă de incertitudine de 6 ore, 12 ore, ea este umplută cu fel de fel de supoziții. Și aici, fără să iau vina de pe autoritățile publice, cred că și media trebuie să facă foarte bine distincția între opinie și conținut. Adică pe foarte multe subiecte majore pe care noi le-am traversat în ultimele luni, am văzut întrebări de la media „care este opinia dumneavoastră despre..”, și nu cred că e întrebarea pertinentă. Întrebarea pertinentă este către instituția care a emis actul. „Dați-ne cronologia actelor”. Cine a semnat? Când a semnat? Asta este primul lucru pe care să îl întrebi și, dacă cumva e opoziție din partea autorităților publice, acolo este un loc în care mie mi-ar plăcea să intervin. Dar, din păcate, pare că preocuparea noastră este pe a interpreta înainte de a avea faptele bine așezate.
Jurnalist: Și preconizați că se va desecretiza ajutorul acordat Ucrainei?
Președintele României, Nicușor Dan: Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente. În momentul în care o țară își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar.
