Eu nu mai pot să vin la tine
o moarte cruntă nu mă iartă
am de ales la rău și bine
să-mi las trecutul lângă poartă
eu nu mai pot să te iubesc
tot ce ating se schimbă în nimic
de-aceea azi te părăsesc
iubita mea și nu îți zic
m-așteaptă zările de dus departe
cu orizontul nu mai am nimic
ascuns după silabele din carte
mă tot prefac într-un nisip
nu mă sacrific dar e-așa
miroase infinitu-a insomnie
din spate vântul morții mă bătea
iubirea mea păvază ție
la cimitir m-așteaptă toți groparii
și-au luat cu ei cazmale și lopeți
simt că ne risipirăm anii
și-o să ne căutăm prin alte vieți.
IOAN ROMEO ROȘIIANU
