Sunt un copac cu rădăcinile înfipte într‑un cer avid de culori, am brațele – crengi de salcie dezinvoltă, învolburată, vibrând către nord.
Frunzele‑mi râd înspre soare, dansând cu energia unor îndrăgostiți, creând vara în picături șoptite de buzele muzelor colosale.
Sunt un copac imprimat în memoria unei zâne care iubește modern și lejer, mă exprim printre norii trăsniți care aleargă liberi, eterni.
Sunt neînfricat, nu mă sperie furtuna și nu am fobii, sunt fericit în universul meu înmugurind în poezii, iubesc binele ce mă călăuzește prin timp pe potecile unui cosmos plin de mister.
Sunt un copac cu sentimente adevărate, iubesc echilibrat, cresc sălbatic la o margine de cer!
Poezie de Carmen Alina Dinulescu
