Exclusiv

Poezia toamnei mele

Poveste de iubire

Eram un semn de carte
într-o poveste,
zidită cu dragoste,
gătită cu demierdări,
ruptă din cerul inimii,
zvântată prin pletele sufletului.
Erai un semn de carte
într-un cântec de dragoste
ce a fremătat prin noi
însemnându-ne trupurile cu dorințe și bucurii.
Trebuia să fim un refern fără sfârșit
cu lanuri de veselie
și fructe eterne pe coaptele buze,
dar ne-am pierdut în toamna amintirii
devenind doi singuratici în cartea vieții.

Sărutul toamnei

Desenează pe pridvorul inimii, toamna
frunze îngălbenite de dor.
Mi-e sufletul lacrimă tulbure şi îngândurată.
Se stinge vara în adieri rătăcite,
la poalele copacilor cu gânduri estompate.

Iubirile noastre adorm prea devreme,
ori se adună-n povești ancestrale?
Salvează-mă cu un sărut perpetuu ,
să-mi fie dragostea veşnică vară.

Respir o nouă toamnă

Respir o toamnă cu frunze-nghețate,
amorțite pe-o ramură de gând
stau să cadă în rama iubirilor duse de vânt.

Privesc spre cer
un zbor ce nu mai vine,
înțepenește orizontul clipei
desprinsă din cuvânt.

LILIANA MOLDOVAN

Related posts

Frumusețea creștină a Limbii Române

Liliana Moldovan

PRIMĂVARĂ CULTURALĂ IEȘEANĂ

Liliana Moldovan

28 NOIEMBRIE 1918

Theodora-Raluca Paun

Poetul A.S. Pușkin, admirator al lui Tudor Vladimirescu și promotor al folclorului românesc!

Liliana Moldovan

Adevărul de sub masca scriitorului

Liliana Moldovan

Claviatura sonetelor lui Teodor Barbu, o policromie a muzicalității

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy